Зачем голосовать за вас?
Зачем за вас голосовать если вы проиграете? Даже ваши друзья Филат и Киротоакэ отвернулись от вашей партии...
Primăvara de la Chisinau - încotro ?
Revoluţia lumânărilor
Republica Moldova are acum parte de un scenariu cunoscut de români în urmă cu două decenii. O manifestaţie paşnică a tinerilor studenţi moldoveni a degenerat într-o revoltă de masă, cu vandalizări şi violenţe. Protestatarii au ocupat clădirea Parlamentului şi Preşedinţiei. Şi au distrus tot ce le-a căzut în mână. Mai mult, clădirea Parlamentului a fost incendiată. Forţele de ordine au părut depăşite de situaţie. La fel şi preşedintele Voronin, al cărui speech a fost nesigur şi lipsit de aroganţa sa obişnuită. Chiar a dat impresia unui personaj care încearcă să eludeze realitatea din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Cererile iniţiale de invalidare a alegerilor s-au transformat în "Jos comunismul" şi "Jos Voronin". Iar pe clădirea Preşedinţiei a fost arborat drapelul Uniunii Europene. Iar ca scenariul să fie complet, Voronin a acuzat opoziţia de organizarea manifestărilor violente, care au fost planificate cu multă timp înainte şi plătite cu mulţi bani, adică de colaborare cu "agenturile străine care vor destabilizarea statului" - permis fie-mi citarea răposatului Ceauşescu. Şi a apărut şi un Comitet de Salvare Naţională, la fel de compozit ca şi cel din România lui '89.
De aici, scenariu pare să difere. Probabil şi pentru că nu avem de a face cu un regim comunist autentic, ci mai degrabă cu un regim autoritar dur, bazat pe corupţie şi satisfacerea propriilor interese, ideologia comunistă fiind lipsită de conţinutul său iniţial şi utilizată doar pentru a legitima de faţadă un regim cu numeroase abateri de la canoanele democraţiei.
Astfel, autorităţile au fost de acord, după întrunirea cu liderii opoziţiei, să se treacă la renumărarea voturilor. Greşeală de neînţeles a opoziţiei de la Chişinău, care trebuia să ceară invalidarea alegerilor. Timpul cerut de Comisia electorală pentru renumărare (10 zile) va dilua impactul manifestaţiilor. Adică exact de ceea ce avea nevoie regimul lui Voronin pentru a-şi reorganiza opţiunile. Nu voi comenta jalnica imagine a opoziţiei din Republica Moldova şi graba cu care s-au dezis de protestele tinerilor din stradă. În fond, şi despre calitatea oamenilor din opoziţie se pot spune foarte multe. Însă ar trebui să ia în calcul şi legitimitatea lor dacă vor ajunge la putere pe spatele acelor tineri.
Cu toate acestea, zilele regimului comunist în Republica Moldova par a fi numărate, nu există îndoială. Discuţia lui Voronin cu preşedintele Medvedev (făcută publică de Kremlin) ridică mari semne de întrebare asupra susţinerii de care se mai bucură preşedintele moldovean la Moscova. Cert este că apelul Moscovei la rezolvarea imediată pe cale paşnică a situaţie şi încetarea violenţelor coicide cu aceeaşi cerere din partea SUA. Dar nu m-aş grăbi să concluzionez (aşa cum am văzut deja pe unele site-uri) că America a lăsat Moldova pe mâna ruşilor.
Un popor adus în pragul disperării de un regim corupt şi înţepenit încă în trecutul sovietic luptă pentru eliberarea sa. Depinde însă cum se va realiza acest lucru. Paşnic sau violent. Scenariu încă rămâne deschis.
Republica Moldova are acum parte de un scenariu cunoscut de români în urmă cu două decenii. O manifestaţie paşnică a tinerilor studenţi moldoveni a degenerat într-o revoltă de masă, cu vandalizări şi violenţe. Protestatarii au ocupat clădirea Parlamentului şi Preşedinţiei. Şi au distrus tot ce le-a căzut în mână. Mai mult, clădirea Parlamentului a fost incendiată. Forţele de ordine au părut depăşite de situaţie. La fel şi preşedintele Voronin, al cărui speech a fost nesigur şi lipsit de aroganţa sa obişnuită. Chiar a dat impresia unui personaj care încearcă să eludeze realitatea din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Cererile iniţiale de invalidare a alegerilor s-au transformat în "Jos comunismul" şi "Jos Voronin". Iar pe clădirea Preşedinţiei a fost arborat drapelul Uniunii Europene. Iar ca scenariul să fie complet, Voronin a acuzat opoziţia de organizarea manifestărilor violente, care au fost planificate cu multă timp înainte şi plătite cu mulţi bani, adică de colaborare cu "agenturile străine care vor destabilizarea statului" - permis fie-mi citarea răposatului Ceauşescu. Şi a apărut şi un Comitet de Salvare Naţională, la fel de compozit ca şi cel din România lui '89.
De aici, scenariu pare să difere. Probabil şi pentru că nu avem de a face cu un regim comunist autentic, ci mai degrabă cu un regim autoritar dur, bazat pe corupţie şi satisfacerea propriilor interese, ideologia comunistă fiind lipsită de conţinutul său iniţial şi utilizată doar pentru a legitima de faţadă un regim cu numeroase abateri de la canoanele democraţiei.
Astfel, autorităţile au fost de acord, după întrunirea cu liderii opoziţiei, să se treacă la renumărarea voturilor. Greşeală de neînţeles a opoziţiei de la Chişinău, care trebuia să ceară invalidarea alegerilor. Timpul cerut de Comisia electorală pentru renumărare (10 zile) va dilua impactul manifestaţiilor. Adică exact de ceea ce avea nevoie regimul lui Voronin pentru a-şi reorganiza opţiunile. Nu voi comenta jalnica imagine a opoziţiei din Republica Moldova şi graba cu care s-au dezis de protestele tinerilor din stradă. În fond, şi despre calitatea oamenilor din opoziţie se pot spune foarte multe. Însă ar trebui să ia în calcul şi legitimitatea lor dacă vor ajunge la putere pe spatele acelor tineri.
Cu toate acestea, zilele regimului comunist în Republica Moldova par a fi numărate, nu există îndoială. Discuţia lui Voronin cu preşedintele Medvedev (făcută publică de Kremlin) ridică mari semne de întrebare asupra susţinerii de care se mai bucură preşedintele moldovean la Moscova. Cert este că apelul Moscovei la rezolvarea imediată pe cale paşnică a situaţie şi încetarea violenţelor coicide cu aceeaşi cerere din partea SUA. Dar nu m-aş grăbi să concluzionez (aşa cum am văzut deja pe unele site-uri) că America a lăsat Moldova pe mâna ruşilor.
Un popor adus în pragul disperării de un regim corupt şi înţepenit încă în trecutul sovietic luptă pentru eliberarea sa. Depinde însă cum se va realiza acest lucru. Paşnic sau violent. Scenariu încă rămâne deschis.
Метки: Republica Moldova, Chisinau, voronin, election, revolta
Поддержим Грузию
Давайте поддержим Грузию в тяжёлую для неё минуту в сообществе http://my.mail.ru/community...
De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?
De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?
Daca stiti raspunsul la aceasta intrebare, atunci cititi acest articol si scrieti-ne ce ar trebui de completat, daca nu atunci pur si simplu cititi cu atentie!
Raspunsul la aceasta intrebare nu este unul simplu. De multe ori ti se pare ca investitorii straini doresc niste lucruri contradictorii. S-ar parea ca avem o mie si una de avantaje pentru care ar trebuie sa investeasca si totusi nu investesc, de ce? Noi doar le oferim atitea avantaje:
• Localizare strategica – poziţia geografica avantajoasa intre est şi vest,
• Vecinatate cu UE – din 1 ianuarie2007, odata cu aderarea Romaniei la UE,
• Forţa de munca ieftina cu un grad inalt de calificare şi cunoştinţe extinse in domeniul limbilor (in particular Romana şi Rusa).
• Libertatea efectuarii investiţiilor - investitorii işi pot plasa investiţiile in orice domeniu al activitaţii de intreprinzator,
• Condiţii climaterice favorabile pentru producerea unei varietaţi de produse agricole,
• Preferinţe comerciale oferite de UE,
• O mulţime de acorduri comerciale cu toate statele CSI si acorduri bilaterale de protecţie a investiţiilor.
Si totusi se investeste putin, de ce?
Companiile doresc ceva ca le-ar fi cunoscut deja, de exemplu niste standarde sau cai de conducere a biznesului pe care deja le cunosc si le-au practicat anterior. Dar intr-acelasi timp ei cauta ceva neasteptat, conditii specifice, care diferentiaza o natiune de alta si prin aceasta are avantaj in fata altor companii si tari. Aceasta este combinatia dintre obisnuit si neobisnuit, care ii face ca companiile sa investeasca intr – o tara noua.
Intr-adevar Moldova este atractiva pentru investitorii straini din punct de vedere al pozitiei geografice, solurilor fertile si prin urmare a recoltelor ce pot fi prelucrate si exportate si al fortei de munca relativ ieftina si calificata, aceastea reprezentind acel neobisnuit si specific avantaj fata de alte tari. Dar care este partea obisnuita la care se asteapta investorii straini? Este vorba de un cadru legal bine pus la punct. Investorii in primul rind asteapta sa fie tratati corect, legile sa fie aplicate la fel pentru companiile straine si cele autohtone. Ei doresc un cadru legal eficient, adica unul care sa ofere in primul rind stabilitate pe termen lung –este un lucru normal si necesar ca fiecare investor sa-si planifice activitatea pentru citiva ani inainte, acest lucru fiind greu de obtinut cind normele legislative se schimba in cel mai bun caz in fiecare an.
In al doilea rind toate companiile doresc o dezvoltare durabila desfasurata legal, si aici apare cea mai importanta problema pentru institutiile imputernicite /legislative sa creeze astfel de legi si norme care ar contribui la dezvoltarea si mentinerea biznesului si nu la falimentarea acestuia sau intarirea economiei tenebre si a dublei contabilitati. Si totusi cit de bune nu ar fi legile ele nu au valoare pina nu sunt aplicate. Din pacate in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri in care necatind la legislatia in vigoare, multor companii straine li s-au expropriat activele fara vre-o compensare. Exemplul companiei americane "Europharm" si celei Germane "Unistar" in cazul cu " Air Moldova" vorbesc de la sine.
Inca un factor important care respinge investorii sraini este birocratia. Daca citam DEX-l: "Atitudinea caracterizată printr-o respectare exagerată a formalităţilor sau a regulilor scrise". Intr-un cuvint de ce un investor de success sa piarda citeva saptamini pentru a fonda o companie in Moldova, daca el poate face acelasi lucru in alta tara, care poate are mai putine avantaje ca Republica noastra, dar in care aceasta procedura dureaza maximum 2-3 zile, si atunci el cistiga timpul, iar pentru un investor adevarat timpul intr-adevar sunt bani, si bani grei.
Ca concluzie la toate cele mentionate pina acum as spune ca da, intr-adevar Moldova are multe de oferit investorilor straini, dar toate aceste avantaje se vor transforma in stimulenţi investiţionali numai intr-un cadru legal adecvat, competent si democratic. Aceasta este raspunsul meu la intrebarea de ce se investeste putin in RM, dar pentru a privi obiectiv lucrurile, cred ca ar fi bine sa aflam chiar parerea personala a acestor oameni de afaceri care ar dori sa investeasca in RM dar nu o fac. Vom fi bucurosi sa aflam raspunsurile Dvs.
Daca stiti raspunsul la aceasta intrebare, atunci cititi acest articol si scrieti-ne ce ar trebui de completat, daca nu atunci pur si simplu cititi cu atentie!
Raspunsul la aceasta intrebare nu este unul simplu. De multe ori ti se pare ca investitorii straini doresc niste lucruri contradictorii. S-ar parea ca avem o mie si una de avantaje pentru care ar trebuie sa investeasca si totusi nu investesc, de ce? Noi doar le oferim atitea avantaje:
• Localizare strategica – poziţia geografica avantajoasa intre est şi vest,
• Vecinatate cu UE – din 1 ianuarie2007, odata cu aderarea Romaniei la UE,
• Forţa de munca ieftina cu un grad inalt de calificare şi cunoştinţe extinse in domeniul limbilor (in particular Romana şi Rusa).
• Libertatea efectuarii investiţiilor - investitorii işi pot plasa investiţiile in orice domeniu al activitaţii de intreprinzator,
• Condiţii climaterice favorabile pentru producerea unei varietaţi de produse agricole,
• Preferinţe comerciale oferite de UE,
• O mulţime de acorduri comerciale cu toate statele CSI si acorduri bilaterale de protecţie a investiţiilor.
Si totusi se investeste putin, de ce?
Companiile doresc ceva ca le-ar fi cunoscut deja, de exemplu niste standarde sau cai de conducere a biznesului pe care deja le cunosc si le-au practicat anterior. Dar intr-acelasi timp ei cauta ceva neasteptat, conditii specifice, care diferentiaza o natiune de alta si prin aceasta are avantaj in fata altor companii si tari. Aceasta este combinatia dintre obisnuit si neobisnuit, care ii face ca companiile sa investeasca intr – o tara noua.
Intr-adevar Moldova este atractiva pentru investitorii straini din punct de vedere al pozitiei geografice, solurilor fertile si prin urmare a recoltelor ce pot fi prelucrate si exportate si al fortei de munca relativ ieftina si calificata, aceastea reprezentind acel neobisnuit si specific avantaj fata de alte tari. Dar care este partea obisnuita la care se asteapta investorii straini? Este vorba de un cadru legal bine pus la punct. Investorii in primul rind asteapta sa fie tratati corect, legile sa fie aplicate la fel pentru companiile straine si cele autohtone. Ei doresc un cadru legal eficient, adica unul care sa ofere in primul rind stabilitate pe termen lung –este un lucru normal si necesar ca fiecare investor sa-si planifice activitatea pentru citiva ani inainte, acest lucru fiind greu de obtinut cind normele legislative se schimba in cel mai bun caz in fiecare an.
In al doilea rind toate companiile doresc o dezvoltare durabila desfasurata legal, si aici apare cea mai importanta problema pentru institutiile imputernicite /legislative sa creeze astfel de legi si norme care ar contribui la dezvoltarea si mentinerea biznesului si nu la falimentarea acestuia sau intarirea economiei tenebre si a dublei contabilitati. Si totusi cit de bune nu ar fi legile ele nu au valoare pina nu sunt aplicate. Din pacate in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri in care necatind la legislatia in vigoare, multor companii straine li s-au expropriat activele fara vre-o compensare. Exemplul companiei americane "Europharm" si celei Germane "Unistar" in cazul cu " Air Moldova" vorbesc de la sine.
Inca un factor important care respinge investorii sraini este birocratia. Daca citam DEX-l: "Atitudinea caracterizată printr-o respectare exagerată a formalităţilor sau a regulilor scrise". Intr-un cuvint de ce un investor de success sa piarda citeva saptamini pentru a fonda o companie in Moldova, daca el poate face acelasi lucru in alta tara, care poate are mai putine avantaje ca Republica noastra, dar in care aceasta procedura dureaza maximum 2-3 zile, si atunci el cistiga timpul, iar pentru un investor adevarat timpul intr-adevar sunt bani, si bani grei.
Ca concluzie la toate cele mentionate pina acum as spune ca da, intr-adevar Moldova are multe de oferit investorilor straini, dar toate aceste avantaje se vor transforma in stimulenţi investiţionali numai intr-un cadru legal adecvat, competent si democratic. Aceasta este raspunsul meu la intrebarea de ce se investeste putin in RM, dar pentru a privi obiectiv lucrurile, cred ca ar fi bine sa aflam chiar parerea personala a acestor oameni de afaceri care ar dori sa investeasca in RM dar nu o fac. Vom fi bucurosi sa aflam raspunsurile Dvs.
Метки: investitii, Republica Moldova, Interese geografice, birocratie
De ce ratele dobinzii la credite in RM sunt inalte?
De ce ratele dobinzii la credite in RM sunt inalte pina la 21-24% ?
V-ati pus vreo data aceasta intrebare, si ati reusit sa gasiti raspunsul?
Daca nu ati gasit inca raspunsul, atunci citi cu atentie acest articol.
Cred ca fiecare din noi dorim sa imprumutam bani la o rata a creditului mult mai mica, cum ar fi in UE.
Din cite am aflat lucratorii din domeniul financiar se confrunta cu o mie si una de probleme legate de eliberarea unui credit ordinar. Sa nu uitam ca creditul reprezinta aceeiasi bani pe care noi le imprumutam bancilor, depunindu-le pe conturile de deposit si pentru care dorim nu mai putin de 3% pentru trei luni, 12-15% pentru jumatate de an si 15-17% pentru un an! Pai cum sa ne ofere credite la o rata mai mica decit aceea la care cumpara bani de la Noi! Si in plus mai sunt si cheltuieli de intrtinere a acestor mijloace banesti pe care le dam in folosinta temporara, caci dorim siguranta si multiplicare a lor, dar aceasta costa!! Sa nu uitam ca una si aceeasi operatiune financiara in Moldova si in Tarile membre ale UE difera foarte mult dupa cost! Iarasi va intrebati de ce? Ca exemplu, doar programele de prelucrare si transmitere a datelor in interiorul bancii/ intre banci/ intre tari difera dupa calitate si evident dupa pret! Institutiile financiare inca nu sunt pregatite tehnic si financiar pentru a folosi tehnologiile de ultima generatie.
Ati mai uitat un moment important: Credeti ca resursele imprumutate de voi, dragii nostril prieteni sunt destule pentru acordarea tuturor creditelor pe care le cerem??? De multe ori nu! Si atunci imprumuta banca de la banca! Credeti ca pot imprumuta la un pret pe care il doresc? Ba nu! Va gresiti amarnic daca credeti asa! Ati auzit de ratele de referinta CHIBOR si CHIBID? Cu siguranta nu v-ati adincit in detalii! Dar, bancile comerciale acreditate, sunt obligate nu numai sa cunoasca dar si sa respecte regulile impuse de acest regulament! * Rata de referinta CHIBOR1 este rata/ costul cu care bancile comerciale pot sa vinda resursele sale financiare(banii) altor banci comerciale, iar Rata de referinta CHIBID2 este pretul la care Bancile comerciale pot sa cumpere resursele sale financiare de la alte banci. Adica o banca comerciala poate vinde resurse la un pret nu mai mic decit rata CHIBOR si cumpara la un pret nu mai mare decit CHIBID.
Inteleg, doriti sa intrebati de ce nu imprumuta de la alte banci si institutii financiare internationale?
De fapt asa si se procedeaza. Bancile Comerciale imprumuta bani de la BNM sau de la alte institutii financiare internationale insa rata dobinzii la aceste credite se acorda fiecarei banci in functie de:
- ratingul tarii pe plan mondial ( de care depinde rata dobanzii la care se poate imprumuta banca nationala sau BC de la Bancile Internationale);
- politica Bancii Nationale fata de Bancile Comerciale;
- puterea economica a tarii, de care depinde puterea monedei;
- rata inflatiei in tara data;
- riscuri de afaceri si riscuri de tara.
Dupa cum stiti ratingul RM pe plan mondial este foarte mic, puterea economica – la fel, rata inflatiei – mare iar riscul de afaceri si riscul de tara e foarte mare, din aceste cauze si cele mentionate putin mai sus rata dobinzii la credite e asa cum e.
In general acestea sunt cauzele procentului mare la creditele bancare.
V-ati pus vreo data aceasta intrebare, si ati reusit sa gasiti raspunsul?
Daca nu ati gasit inca raspunsul, atunci citi cu atentie acest articol.
Cred ca fiecare din noi dorim sa imprumutam bani la o rata a creditului mult mai mica, cum ar fi in UE.
Din cite am aflat lucratorii din domeniul financiar se confrunta cu o mie si una de probleme legate de eliberarea unui credit ordinar. Sa nu uitam ca creditul reprezinta aceeiasi bani pe care noi le imprumutam bancilor, depunindu-le pe conturile de deposit si pentru care dorim nu mai putin de 3% pentru trei luni, 12-15% pentru jumatate de an si 15-17% pentru un an! Pai cum sa ne ofere credite la o rata mai mica decit aceea la care cumpara bani de la Noi! Si in plus mai sunt si cheltuieli de intrtinere a acestor mijloace banesti pe care le dam in folosinta temporara, caci dorim siguranta si multiplicare a lor, dar aceasta costa!! Sa nu uitam ca una si aceeasi operatiune financiara in Moldova si in Tarile membre ale UE difera foarte mult dupa cost! Iarasi va intrebati de ce? Ca exemplu, doar programele de prelucrare si transmitere a datelor in interiorul bancii/ intre banci/ intre tari difera dupa calitate si evident dupa pret! Institutiile financiare inca nu sunt pregatite tehnic si financiar pentru a folosi tehnologiile de ultima generatie.
Ati mai uitat un moment important: Credeti ca resursele imprumutate de voi, dragii nostril prieteni sunt destule pentru acordarea tuturor creditelor pe care le cerem??? De multe ori nu! Si atunci imprumuta banca de la banca! Credeti ca pot imprumuta la un pret pe care il doresc? Ba nu! Va gresiti amarnic daca credeti asa! Ati auzit de ratele de referinta CHIBOR si CHIBID? Cu siguranta nu v-ati adincit in detalii! Dar, bancile comerciale acreditate, sunt obligate nu numai sa cunoasca dar si sa respecte regulile impuse de acest regulament! * Rata de referinta CHIBOR1 este rata/ costul cu care bancile comerciale pot sa vinda resursele sale financiare(banii) altor banci comerciale, iar Rata de referinta CHIBID2 este pretul la care Bancile comerciale pot sa cumpere resursele sale financiare de la alte banci. Adica o banca comerciala poate vinde resurse la un pret nu mai mic decit rata CHIBOR si cumpara la un pret nu mai mare decit CHIBID.
Inteleg, doriti sa intrebati de ce nu imprumuta de la alte banci si institutii financiare internationale?
De fapt asa si se procedeaza. Bancile Comerciale imprumuta bani de la BNM sau de la alte institutii financiare internationale insa rata dobinzii la aceste credite se acorda fiecarei banci in functie de:
- ratingul tarii pe plan mondial ( de care depinde rata dobanzii la care se poate imprumuta banca nationala sau BC de la Bancile Internationale);
- politica Bancii Nationale fata de Bancile Comerciale;
- puterea economica a tarii, de care depinde puterea monedei;
- rata inflatiei in tara data;
- riscuri de afaceri si riscuri de tara.
Dupa cum stiti ratingul RM pe plan mondial este foarte mic, puterea economica – la fel, rata inflatiei – mare iar riscul de afaceri si riscul de tara e foarte mare, din aceste cauze si cele mentionate putin mai sus rata dobinzii la credite e asa cum e.
In general acestea sunt cauzele procentului mare la creditele bancare.
Метки: ratele dobinzii, credite, sistemul bancar, Republica Moldova, politica, Banca Nationala
Problema gestionarii deseurilor si tehnicile de prevenire a polu
Haideti sa vorbim despre problema gestionarii deseurilor si tehnicile de prevenire a poluarii mediului!"
Pentru Republica Moldova problema deseurilor este o problemă a zilei din motive ca procesul de degradare a mediului ambiant are repercusiuni grave asupra sănătăţii populaţiei. Principalele surse de poluare în mediul urban sunt înalta concentraţie a gazelor nocive din aerul atmospheric si deseurile menagerie.
Concentraţia medie anuală a oxizilor de azot în municipiile Chişinău, Bălţi şi Tiraspol depăşeşte concentraţia maxim admisibilă de 1,5 ori si de 1,7 ori a oxizilor de sulf în municipiul Bender . Acesta situatie s-a creat preponderent din cauza termenului îndelungat de folosire a autovehiculelor şi a lipsei utilajului de neutralizare a gazelor de eşapament. Ecologiştii afirmă că studiile efectuate în Republica Moldova arată că automobilelor le revin 70 % din poluarea mediului ambiant.
Daca ne referim la deseurile menagerie, datele statistice arata ca suprafata totala a rampelor, la care se păstrează deşeurile menagerie din Republica, constituie 1304,6 ha. Din acestea – 643,2 ha le revin rampelor autorizate si 661,4 ha – celor neautorizate. Volumul total de deseuri menajere solide la moment constituie 24866,7 mii m 3. Dinamica schimbarii suprafetelor rampelor de depozitare a deseurilor menajere demonstreaza ca suprafata rampelor de depozitare în ultimii ani treptat se mareste, ceea ce se explica prin faptul ca unele rampe de depozitare deja sunt supraîncarcate si este necesara deschiderea a noi rampe de stocare a deseurilor.
Depozitarea deseurilor în majoritatea localitatilor din republică se efectuează la gunoişti şi la moment este unica modalitatea de solutionare a problemei deseurilor menajere. Practic la toate gunoistile deseurile sunt transportate si stocate într-un mod ce nu corespunde cerintelor protectiei mediului fara a fi amenajate si îngradite, fara de sisteme de drenaj pentru evacuarea scurgerilor. Nici macar lucrarile de înhumare a deseurilor nu se efectueaza.
Factorii care au dus la crearea acestei situatii in majoritatea cauzelor sunt:
· Insuficienţa cunoştinţelor igienice elementare ale populaţiei, inclusiv a copiilor, părinţilor cu copii mici;
· nerespectarea igienei personale, a regimului igienic de comercializare şi păstrare a produselor alimentare;
· poluarea surselor de apă de băut, a locurilor de agrement; salubrizarea insuficientă a localităţilor;
· gradul scăzut de educaţie ecologică a populaţiei;
Astfel problema gestionarii deseurilor persistă atît în Chişinău cît şi în toate localitatile rurale. Avem de luptat cu mai multe cai de poluare.
1. Deseurile menagere -studiile efectuate au demonstrat ca deseurile în majoritatea cazurilor sunt aruncate pe malurile râuletelor, pâraiaselor si a râpelor, principalul lor impact fiind caracterizat prin:
• continutul substantelor poluante,
• pontentialele efecte sau periclitari asupra apei receptoare,
• efecte negative asupra organismelor din apa receptoare.
2. Surse de apa uzata din sectorul industrial chimic:
• sintezele chimice
• sistemele de tratare a gazelor reziduale
• prepararea apei de proces
• scurgerile din sistemele de alimentare cu apa a cazanelor
• scurgerile de slam din ciclurile de racire
• spalarea in contracurent a filtrelor si schimburile de ioni
3. Emisiile gazului rezidual apar ca:
• emisii captate (acestea fiind si singurele emisii ce pot fi tratate),
• emisiile difuze
• emisiile fugitive (volatile).
Masurile ce trebuie de intreprins pentru monitorizarea surselor de poluare:
Ø Colectarea informatiilor detaliate despre locatia proceselor de productie si instalatiilor respective, sistemului de canalizare existent etc;
Ø Inventarul fluxurilor (apa reziduala si gazul rezidual), dand informatii detaliate despre fluxurile de deseuri (cantitate, continut de poluanti, variabilitatea lor, etc.), sursele lor, cuantificarea, evaluarea si validarea cauzelor emisiilor pentru a identifica o lista de optiuni si prioritati pentru viitoarele imbunatatiri;
Ø Evaluarea tuturor efluentilor si o evaluare a reducerii utilizarii apei si a evacuarilor de apa uzata,
Ø Analiza energetica si a fluxului de material, care tinde sa imbunatateasca eficienta de operare a proceselor (in ceea ce priveste consumul de energie, de materii prime si eliberarile nocive)
Instrumentele strategice utilizate pentru prevenirea poluarii mediului includ:
* evaluarea riscului ca o metoda comuna de calcul al riscului uman si ecologic ca un rezultat al activitatilor proceselor de productie,
* Benchmarking ca un proces de comparatie al realizarilor unei instalatii sau ale unui amplasament cu altele,
* evaluarea ciclului de viata ca un proces de comparatie al efectelor de mediu potentiale ale diferitelor modalitati de operare.
Tehnicile identificate de Grupul Tehnic de Lucru si descrise in acest document sunt acelea
utilizate in intreg sectorul chimic. Acestea sunt introduse in ordine logica, urmand calea
poluantilor.
Tehnicile de tratare descrise pentru APA REZIDUALA sunt:
• Tehnici de separare sau limpezire, utilizate in principal in combinatie cu alte operatii, fie
ca prima etapa (pentru a proteja alte instalatii de tratare impotriva deteriorarii, colmatarii
sau ancrasarii datorate corpurilor solide) sau etapa de limpezire finala (pentru a indeparta
substantele solide sau uleiul format in operatia de tratare precedenta) :
- Separarea nisipului fin
- Sedimentare
- Flotatia aerului
- Filtrarea
- Microfiltrarea / ultrafiltrarea
- Separarea uleiului de apa
• Tehnicile de tratare fizico-chimice pentru apa uzata nebiodegradabila, utilizate in
principal pentru contaminatorii anorganici sau organici greu biodegradabili (sau inhibitori),
deseori utilizate ca o etapa de pretratare a unei instalatii biologice (centrale) de tratare a apei
uzate:
- precipitarea/sedimentarea/filtrarea - cristalizarea
- oxidarea chimica - oxidarea aerului umed
- oxidarea apei supra-critice - reducerea chimica
- hidroliza - nanofiltrarea / osmoza inversa
- adsorptia - schimbul de ioni
- extractia - distillarea / rectificarea
- evaporarea - striparea
- incinerarea
· Tehnici de tratare biologice pentru apa uzata biodegradabila:
- procedee de descompunere anaerobe,
- precum procedeele de contact anaerobe,
- procedeul UASB,
- procedeul cu pat fix,
- procedeul cu pat extins,
- indepartarea biologica a compusilor de sulf si a metalelor grele
- procedee de descompunere aerobe,
- precum procedeul complet cu amestec de namol activ,
- procedeul cu biorecatorul cu membrana,
- procedeul de filtrare prin picurare,
- procedeu cu pat fix si biofiltru
- nitrificarea / denitrificarea
- tratarea biologica centrala a apei uzate
· Tehnicile de tratare a GAZULUI REZIDUAL
pentru COV si compusi anorganici: pentru pulberi:
- separare cu membrana - separator
- condensare - ciclon
- adsorptie - electrofiltru
- spalare la umed - desprafuitor la umed
- biofiltrare - filtru textil
- bio-spalare - filtru catalitic
- bio-percolare - filtru de pulbere in doua trepte
- oxidare termica
- oxidare catalitica
- ardere la facla
Pentru stoparea acestor fenomene negative este necesar de a intensifica gradul de responsabilitate, în primul rind a funcţionarilor, de competenţa cărora, prin lege, ţine organizarea colectării, evacuării deşeurilor si nutralizarea impactului negativ al acestora, cît şi întreprinderea măsurilor necesare pentru lichidarea gunoiştilor neautorizate. Si inca un moment important la incheiere - Sumele pentru protecţia mediului planificate în bugetul pentru anul 2008 sunt cu 11,8 milioane de lei mai mici decât în anul 2007, si in acest contecst as vrea sa va intreb : |"Cum ne descurcam, ce intreprindem?" Asteptam sugestiile si poate chiar unle exemple positive din practica Dumneavoastra
Pentru Republica Moldova problema deseurilor este o problemă a zilei din motive ca procesul de degradare a mediului ambiant are repercusiuni grave asupra sănătăţii populaţiei. Principalele surse de poluare în mediul urban sunt înalta concentraţie a gazelor nocive din aerul atmospheric si deseurile menagerie.
Concentraţia medie anuală a oxizilor de azot în municipiile Chişinău, Bălţi şi Tiraspol depăşeşte concentraţia maxim admisibilă de 1,5 ori si de 1,7 ori a oxizilor de sulf în municipiul Bender . Acesta situatie s-a creat preponderent din cauza termenului îndelungat de folosire a autovehiculelor şi a lipsei utilajului de neutralizare a gazelor de eşapament. Ecologiştii afirmă că studiile efectuate în Republica Moldova arată că automobilelor le revin 70 % din poluarea mediului ambiant.
Daca ne referim la deseurile menagerie, datele statistice arata ca suprafata totala a rampelor, la care se păstrează deşeurile menagerie din Republica, constituie 1304,6 ha. Din acestea – 643,2 ha le revin rampelor autorizate si 661,4 ha – celor neautorizate. Volumul total de deseuri menajere solide la moment constituie 24866,7 mii m 3. Dinamica schimbarii suprafetelor rampelor de depozitare a deseurilor menajere demonstreaza ca suprafata rampelor de depozitare în ultimii ani treptat se mareste, ceea ce se explica prin faptul ca unele rampe de depozitare deja sunt supraîncarcate si este necesara deschiderea a noi rampe de stocare a deseurilor.
Depozitarea deseurilor în majoritatea localitatilor din republică se efectuează la gunoişti şi la moment este unica modalitatea de solutionare a problemei deseurilor menajere. Practic la toate gunoistile deseurile sunt transportate si stocate într-un mod ce nu corespunde cerintelor protectiei mediului fara a fi amenajate si îngradite, fara de sisteme de drenaj pentru evacuarea scurgerilor. Nici macar lucrarile de înhumare a deseurilor nu se efectueaza.
Factorii care au dus la crearea acestei situatii in majoritatea cauzelor sunt:
· Insuficienţa cunoştinţelor igienice elementare ale populaţiei, inclusiv a copiilor, părinţilor cu copii mici;
· nerespectarea igienei personale, a regimului igienic de comercializare şi păstrare a produselor alimentare;
· poluarea surselor de apă de băut, a locurilor de agrement; salubrizarea insuficientă a localităţilor;
· gradul scăzut de educaţie ecologică a populaţiei;
Astfel problema gestionarii deseurilor persistă atît în Chişinău cît şi în toate localitatile rurale. Avem de luptat cu mai multe cai de poluare.
1. Deseurile menagere -studiile efectuate au demonstrat ca deseurile în majoritatea cazurilor sunt aruncate pe malurile râuletelor, pâraiaselor si a râpelor, principalul lor impact fiind caracterizat prin:
• continutul substantelor poluante,
• pontentialele efecte sau periclitari asupra apei receptoare,
• efecte negative asupra organismelor din apa receptoare.
2. Surse de apa uzata din sectorul industrial chimic:
• sintezele chimice
• sistemele de tratare a gazelor reziduale
• prepararea apei de proces
• scurgerile din sistemele de alimentare cu apa a cazanelor
• scurgerile de slam din ciclurile de racire
• spalarea in contracurent a filtrelor si schimburile de ioni
3. Emisiile gazului rezidual apar ca:
• emisii captate (acestea fiind si singurele emisii ce pot fi tratate),
• emisiile difuze
• emisiile fugitive (volatile).
Masurile ce trebuie de intreprins pentru monitorizarea surselor de poluare:
Ø Colectarea informatiilor detaliate despre locatia proceselor de productie si instalatiilor respective, sistemului de canalizare existent etc;
Ø Inventarul fluxurilor (apa reziduala si gazul rezidual), dand informatii detaliate despre fluxurile de deseuri (cantitate, continut de poluanti, variabilitatea lor, etc.), sursele lor, cuantificarea, evaluarea si validarea cauzelor emisiilor pentru a identifica o lista de optiuni si prioritati pentru viitoarele imbunatatiri;
Ø Evaluarea tuturor efluentilor si o evaluare a reducerii utilizarii apei si a evacuarilor de apa uzata,
Ø Analiza energetica si a fluxului de material, care tinde sa imbunatateasca eficienta de operare a proceselor (in ceea ce priveste consumul de energie, de materii prime si eliberarile nocive)
Instrumentele strategice utilizate pentru prevenirea poluarii mediului includ:
* evaluarea riscului ca o metoda comuna de calcul al riscului uman si ecologic ca un rezultat al activitatilor proceselor de productie,
* Benchmarking ca un proces de comparatie al realizarilor unei instalatii sau ale unui amplasament cu altele,
* evaluarea ciclului de viata ca un proces de comparatie al efectelor de mediu potentiale ale diferitelor modalitati de operare.
Tehnicile identificate de Grupul Tehnic de Lucru si descrise in acest document sunt acelea
utilizate in intreg sectorul chimic. Acestea sunt introduse in ordine logica, urmand calea
poluantilor.
Tehnicile de tratare descrise pentru APA REZIDUALA sunt:
• Tehnici de separare sau limpezire, utilizate in principal in combinatie cu alte operatii, fie
ca prima etapa (pentru a proteja alte instalatii de tratare impotriva deteriorarii, colmatarii
sau ancrasarii datorate corpurilor solide) sau etapa de limpezire finala (pentru a indeparta
substantele solide sau uleiul format in operatia de tratare precedenta) :
- Separarea nisipului fin
- Sedimentare
- Flotatia aerului
- Filtrarea
- Microfiltrarea / ultrafiltrarea
- Separarea uleiului de apa
• Tehnicile de tratare fizico-chimice pentru apa uzata nebiodegradabila, utilizate in
principal pentru contaminatorii anorganici sau organici greu biodegradabili (sau inhibitori),
deseori utilizate ca o etapa de pretratare a unei instalatii biologice (centrale) de tratare a apei
uzate:
- precipitarea/sedimentarea/filtrarea - cristalizarea
- oxidarea chimica - oxidarea aerului umed
- oxidarea apei supra-critice - reducerea chimica
- hidroliza - nanofiltrarea / osmoza inversa
- adsorptia - schimbul de ioni
- extractia - distillarea / rectificarea
- evaporarea - striparea
- incinerarea
· Tehnici de tratare biologice pentru apa uzata biodegradabila:
- procedee de descompunere anaerobe,
- precum procedeele de contact anaerobe,
- procedeul UASB,
- procedeul cu pat fix,
- procedeul cu pat extins,
- indepartarea biologica a compusilor de sulf si a metalelor grele
- procedee de descompunere aerobe,
- precum procedeul complet cu amestec de namol activ,
- procedeul cu biorecatorul cu membrana,
- procedeul de filtrare prin picurare,
- procedeu cu pat fix si biofiltru
- nitrificarea / denitrificarea
- tratarea biologica centrala a apei uzate
· Tehnicile de tratare a GAZULUI REZIDUAL
pentru COV si compusi anorganici: pentru pulberi:
- separare cu membrana - separator
- condensare - ciclon
- adsorptie - electrofiltru
- spalare la umed - desprafuitor la umed
- biofiltrare - filtru textil
- bio-spalare - filtru catalitic
- bio-percolare - filtru de pulbere in doua trepte
- oxidare termica
- oxidare catalitica
- ardere la facla
Pentru stoparea acestor fenomene negative este necesar de a intensifica gradul de responsabilitate, în primul rind a funcţionarilor, de competenţa cărora, prin lege, ţine organizarea colectării, evacuării deşeurilor si nutralizarea impactului negativ al acestora, cît şi întreprinderea măsurilor necesare pentru lichidarea gunoiştilor neautorizate. Si inca un moment important la incheiere - Sumele pentru protecţia mediului planificate în bugetul pentru anul 2008 sunt cu 11,8 milioane de lei mai mici decât în anul 2007, si in acest contecst as vrea sa va intreb : |"Cum ne descurcam, ce intreprindem?" Asteptam sugestiile si poate chiar unle exemple positive din practica Dumneavoastra
Метки: Republica Moldova, problema, deseuri, gaze nocive, gestionare, prevenire, poluarii mediului
Problemele Micului Business în Republica Moldova
Problemele Micului Business în Republica Moldova
În majoritatea ţărilor cu economia de tranziţie, procesele de reformare au fost efectuate în condiţiile de criză ,care au dus la reducerea volumelor de productie şi la falimentul multor întreprinderi,fapt care a determinat creşterea şomajului şi scăderea bruscă a nivelului de trai al populaţiei inclusiv şi în Republica Moldova.
În condiţiile trecerii la economia de piaţă ,rolul Micului bussines a crescut esenţial,deoarece acesta realizează un spectru larg de funcţii şi obiective.
• Crearea locurilor de muncă şi dezvoltarea autoangajării;
• Căutarea şi acumularea experienţei în activitatea de antreprenoriat,
• Participarea la dezvoltarea inovaţiilor,
• Diversificarea structurii economice ş.a.
Problema susţinerii antreprenoriatului şi educaţiei antreprenoriale în Republica Moldova este importntă,deoarece practic economia ţării noastre se află într-o criză profundă,
îndelungată.Soluţionarea acestei probleme ar fi o ieşire din criza economică şi ar contribui la creşterea economică.
Sondajele efectuate de Centrul Moldo American ,Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova au demonstrat că mediul în Republica Moldova este nefavorabil.
Micile întreprinderi reprezintă veriga de bază a economiei ce contribue esenţial la realizarea obiectivelor de bază ce stau în faţa oricărei societăţi.
În cadrul economiei Naţionale Întreprinderile Mici exportatoare oferă întreprinderilor locale posibilităţi de a stabili relaţii comerciale directe cu partenerii străini şi de a atrage noi investiţii şi ceea ce nu este mai puţin important oferă noi locuri de muncă.
Trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă este caracterizată prin scăderi drastice ale producţiei ,prin inflaţie galopantă,prin ruperea relaţiilor economice tradiţionale. Nivelul de trai al populaţiei este foarte redus, la momentul actual economia ţării noastre n-a atins stabilitatea macroeconomică, majoritatea întreprinderilor lucrează sub 30% din capacitatea de producţie.
În pezent o parte considerabilă a veniturilor populaţiei se formează în sectorul privat al economiei.
Structura Întreprinderilor mici în R.M. după forma organizatorico juridică se observă o diminuare a Întreprinderilor individuale pînă la 18.9%, descreşterea ponderii SRL la 11,1% din totalul Întreprinderilor pe republică. Însă ritmurile descreşterii Întreprinderior Individuale sunt mai mari decît ale SRL urilor,fiind mai competitive pe piaţa internă. 40% din nr total de întreprinderi falimentează în primul an de activitate din cauza absenţei pregătirii profesionale în domeniul antreprenorial.
Majoritatea Întreprinderilor mici existente în RM activează în comerţ,reparaţii(50%) şi industria prelucrătoare (30%). În celelalte sectoare ponderea întreprinderilor mici este nesemnificativă. În RM cele mai solicitate domenii de activitate sunt ramurile şi sferele ce presupun un risc minim, o viteză înaltă de rotaţie a activelor ,un nivel ridicat al rentabilităţii ,termen scurt de recuperare a investiţiilor .
Există mai multe cauze, factori pozitivi şi negativi ce influenţează dezvoltarea micului bussines în RM.
Dezvoltarea micului bussines în ţara noastră este lentă,factorii pozitivi ce influenţează aceasta sunt:
• Resursele naturale ;
• Populaţia multilingvă a RM;
• Gradul de studii înalt pe ţară;
• Aşezarea geografică favorabilă;
• Condiţile climaterice etc.
Printre factorii negativi se pot menţiona:
• Costurile mari în înfiinţarea afacerii,
• Pregătirea slabă antreprenorială;
• Psihologia trivială a populaţiei şi existenţa neîncrederii în deschiderea afacerii proprii;
• Gradul de impozitarea a micului bussines ;
• Absenţa capitalului primar;
• Sistemul de creditare imperfect a micului bussines;
• Piaţa de dsfacere mică;
• Politica monetară a RM.
Cu regret mediul antreprenorial în RM este dezavantajos.
Reglementările juridice nu trebuie să creeze obstacole iniţiativei de întreprinzător,în mod normal ele tebuie să faciliteze iniţiativele şi manifestările sănătoase conform legislaţiei economice de piaţă şi să anihileze fenomenele negative ce dereglează mersul firesc al activităţii de întreprinzător şi al altor activităţi cu caracter economic.
Este necesar de perfecţionat sistemul de creditare ,reducerea gradului de impozitare ,crearea unei tendinţe pentru perfecţionarea capacităţii în domeniul antreprenorial.
Dezvoltarea Micului bussines în RM ar duce la crearea locurilor noi de muncă ,diversificarea structurii economice ,dezvoltarea inovaţiilor,dezvoltarea economiei în general şi ieşirea RM din criza economică.
În majoritatea ţărilor cu economia de tranziţie, procesele de reformare au fost efectuate în condiţiile de criză ,care au dus la reducerea volumelor de productie şi la falimentul multor întreprinderi,fapt care a determinat creşterea şomajului şi scăderea bruscă a nivelului de trai al populaţiei inclusiv şi în Republica Moldova.
În condiţiile trecerii la economia de piaţă ,rolul Micului bussines a crescut esenţial,deoarece acesta realizează un spectru larg de funcţii şi obiective.
• Crearea locurilor de muncă şi dezvoltarea autoangajării;
• Căutarea şi acumularea experienţei în activitatea de antreprenoriat,
• Participarea la dezvoltarea inovaţiilor,
• Diversificarea structurii economice ş.a.
Problema susţinerii antreprenoriatului şi educaţiei antreprenoriale în Republica Moldova este importntă,deoarece practic economia ţării noastre se află într-o criză profundă,
îndelungată.Soluţionarea acestei probleme ar fi o ieşire din criza economică şi ar contribui la creşterea economică.
Sondajele efectuate de Centrul Moldo American ,Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova au demonstrat că mediul în Republica Moldova este nefavorabil.
Micile întreprinderi reprezintă veriga de bază a economiei ce contribue esenţial la realizarea obiectivelor de bază ce stau în faţa oricărei societăţi.
În cadrul economiei Naţionale Întreprinderile Mici exportatoare oferă întreprinderilor locale posibilităţi de a stabili relaţii comerciale directe cu partenerii străini şi de a atrage noi investiţii şi ceea ce nu este mai puţin important oferă noi locuri de muncă.
Trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă este caracterizată prin scăderi drastice ale producţiei ,prin inflaţie galopantă,prin ruperea relaţiilor economice tradiţionale. Nivelul de trai al populaţiei este foarte redus, la momentul actual economia ţării noastre n-a atins stabilitatea macroeconomică, majoritatea întreprinderilor lucrează sub 30% din capacitatea de producţie.
În pezent o parte considerabilă a veniturilor populaţiei se formează în sectorul privat al economiei.
Structura Întreprinderilor mici în R.M. după forma organizatorico juridică se observă o diminuare a Întreprinderilor individuale pînă la 18.9%, descreşterea ponderii SRL la 11,1% din totalul Întreprinderilor pe republică. Însă ritmurile descreşterii Întreprinderior Individuale sunt mai mari decît ale SRL urilor,fiind mai competitive pe piaţa internă. 40% din nr total de întreprinderi falimentează în primul an de activitate din cauza absenţei pregătirii profesionale în domeniul antreprenorial.
Majoritatea Întreprinderilor mici existente în RM activează în comerţ,reparaţii(50%) şi industria prelucrătoare (30%). În celelalte sectoare ponderea întreprinderilor mici este nesemnificativă. În RM cele mai solicitate domenii de activitate sunt ramurile şi sferele ce presupun un risc minim, o viteză înaltă de rotaţie a activelor ,un nivel ridicat al rentabilităţii ,termen scurt de recuperare a investiţiilor .
Există mai multe cauze, factori pozitivi şi negativi ce influenţează dezvoltarea micului bussines în RM.
Dezvoltarea micului bussines în ţara noastră este lentă,factorii pozitivi ce influenţează aceasta sunt:
• Resursele naturale ;
• Populaţia multilingvă a RM;
• Gradul de studii înalt pe ţară;
• Aşezarea geografică favorabilă;
• Condiţile climaterice etc.
Printre factorii negativi se pot menţiona:
• Costurile mari în înfiinţarea afacerii,
• Pregătirea slabă antreprenorială;
• Psihologia trivială a populaţiei şi existenţa neîncrederii în deschiderea afacerii proprii;
• Gradul de impozitarea a micului bussines ;
• Absenţa capitalului primar;
• Sistemul de creditare imperfect a micului bussines;
• Piaţa de dsfacere mică;
• Politica monetară a RM.
Cu regret mediul antreprenorial în RM este dezavantajos.
Reglementările juridice nu trebuie să creeze obstacole iniţiativei de întreprinzător,în mod normal ele tebuie să faciliteze iniţiativele şi manifestările sănătoase conform legislaţiei economice de piaţă şi să anihileze fenomenele negative ce dereglează mersul firesc al activităţii de întreprinzător şi al altor activităţi cu caracter economic.
Este necesar de perfecţionat sistemul de creditare ,reducerea gradului de impozitare ,crearea unei tendinţe pentru perfecţionarea capacităţii în domeniul antreprenorial.
Dezvoltarea Micului bussines în RM ar duce la crearea locurilor noi de muncă ,diversificarea structurii economice ,dezvoltarea inovaţiilor,dezvoltarea economiei în general şi ieşirea RM din criza economică.
Метки: Probleme, Dezvoltarea, Micul Business, Republica Moldova
Programului de Guvernare al AMN pentru anii 2009-2013
Programului de Guvernare al AMN pentru anii 2009-2013
I. Ce va conţine Programul de Guvernare AMN?
Saltul Tigrului Est-european" exprimă, printr-o metaforă cunoscută din experienţa altor ţări de succes, viziunea Alianţei „Moldova Noastră" (AMN) asupra modelului dinamic şi energic de dezvoltare pe care trebuie să-l urmeze ţara după alegerile parlamentare din anul 2009.
Făcând acest salt după o lungă perioadă de sărăcie şi deznădejde, Republica Moldova îl va finaliza în calitate de membru cu drepturi depline al marii familii a naţiunilor europene.
Programul va identifica principiile-cheie politicile şi obiectivele de guvernare, pentru care AMN îşi asumă responsabilitatea politică în faţa tuturor cetăţenilor Republicii Moldova şi a partenerilor externi.
Documentul se va structura în mod clară, complex şi concis pe 21 de obiective majore de dezvoltare pe care Republica Moldova trebuie să le urmeze la acest început de secol 21. Scopul major al Programului este ca în 2013, după patru ani de guvernare exercitată de AMN, ţara noastră să devină membru asociat al UE şi să fie capabilă să iniţieze negocierile pentru aderarea deplină la Uniunea Europeană.
II. Unde este Republica Moldova astăzi?
În loc să avanseze cu încredere în viitor, Republica Moldova rămâne o ţară puternic ancorată în trecut. Comparativ cu alte ţări din regiune, după venirea comuniştilor la putere în anul 2001, Republica Moldova a realizat prea puţin pe calea democratizării, dezvoltării economice bazate pe libera iniţiativă, integrării în procesele europene şi regionale de cooperare economică şi politică şi implementării unor politici sociale cu adevărat orientate spre oameni. Perioada guvernării comuniste s-a manifestat printr-o degradare acută a proceselor de modernizare a vieţii politice şi economice, şi ca urmare, printr-o înrăutăţire a condiţiilor de trai şi un exod în masă al compatrioţilor noştri. Încălcarea drepturilor omului, persecutarea opoziţiei politice şi a presei libere, utilizarea instituţiilor statului în lupta politică internă au căpătat caracterul unor fenomene de masă şi permanente. Consecinţele imediate ale acestor derapaje au fost extinderea corupţiei şi sărăciei la scara de calamitate naţională. Astfel, în timp ce alte ţări din regiune au parcurs o perioadă de modernizare impresionantă şi accelerată, Republica Moldova s-a transformat într-o „oază a trecutului", guvernată de un clan al corupţilor şi incompetenţilor, populată de oameni tot mai săraci, disperaţi şi pregătiţi să-şi abandoneze Patria.
III. Unde dorim să aducem Republica Moldova?
Punerea în aplicare a Programului de Guvernare AMN va permite reeditarea fenomenului, care a produs performanţele economice şi tehnologice realizate de „tigrii asiatici" (Hong-Kong, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore), de „tigrul celtic" (Irlanda), de „tigrii carpatici" (România şi Slovacia) şi de „tigrii baltici" (Estonia, Letonia, Lituania). Actualul climat extern, caracterizat prin faptul că investitorii europeni sunt în căutarea noilor oportunităţi productive la frontierele estice ale Uniunii Europene, va fi unul extrem de favorabil pentru ca Republica Moldova - „Tigrul Est-european" - să înfăptuiască un veritabil salt economic, asociat cu modernizarea instituţiilor sale sociale şi politice.
„Saltul Tigrului Est-european" va ţinti următoarele obiective:
1. Educaţie performantă pentru resurse umane competitive
Problema: Din cauza menţinerii presiunilor administrative şi managementului centralizat al sistemului de educaţie, acesta nu este capabil să presteze servicii educaţionale adecvate pentru formarea unor resurse umane competente din punct profesional şi competitive la scară internaţională.
Obiectivul AMN: Acordarea statutului de funcţionar public profesorilor de la toate treptele de învăţământ angajaţi în instituţii publice de învăţământ, sporind în acest fel prestigiul profesiei şi atrăgând în domeniu cadre tinere talentate. Consolidarea unor instituţii educaţionale dotate cu resurse umane calificate, echipate cu tehnologii educaţionale moderne şi integrate în circuitul academic european, pentru a asigura maximizarea rentabilităţii economice şi utilităţii sociale a investiţiilor private şi publice în educaţie, crearea sistemului de educaţie permanentă ca condiţie de valorizare a potenţialului uman şi formarea competenţelor-cheie specifice societăţii bazate pe cunoaştere.
Indicatori de progres: Majorarea productivităţii muncii de la 2500 euro din Produsul Intern Brut pe o persoană ocupată în economie în 2007 la 7500 euro în 2013 şi reducerea şomajului tinerilor de la 14,4% în 2007 la 2-3% în 2013. Trecerea către 2013 a tuturor instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova la sistemul European de educaţie(ca structură şi conţinut).
2. Integrare europeană prin cultură
Problema: În perioada de guvernare comunistă cultura a fost domeniul cel mai ignorat şi mai delăsat. În 2007 pentru acţiuni culturale propriu-zise au fost alocate numai 0,2% din PIB. Ignorarea conştientă a culturii de către guvernarea comunistă a avut drept scor educarea unei societăţi ideologizate, ignorante şi uşor de manipulat. O asemenea societate nici nu poate visa la integrarea europeană, deoarece integrarea europeană pentru o ţară ca Republica Moldova înseamnă în primul rând integrare culturală.
Obiectivul AMN: Educarea unei societăţi citite şi deschise, încurajând participarea cetăţenilor la viaţa culturală şi creând condiţii pentru manifestarea excelenţei şi inovaţiei.
Indicatorul de progres: separarea culturii ca un capitol distinct de finanţare în bugetul public naţional şi majorarea cheltuielilor pentru destinaţii culturale de la 0,2% din PIB în 2007 la 0,8% în 2013.
3. Asociere la Uniunea Europeană pentru aderare
Problema: Politica externă a Republicii Moldova practic a devenit prizoniera unor interese personale şi familiale obscure, nu reflectă interesele naţionale şi nu asigură promovarea intereselor economice şi de securitate a Republicii Moldova. Cauzele acestei situaţii sunt subjugarea politicii externe intereselor partidului comunist şi subminarea procesului de integrarea europeană prin lipsa progresului în implementarea angajamentelor asumate faţă de UE.
Obiectivul AMN: Alinierea politicii externe la interesele naţionale ale Republicii Moldova.
Indicator de progres: Semnarea unui acord de asociere cu UE către 2013.
4. Creştere economică accelerată
Problema: Creşterea Produsului Intern Brut realizată în Republica Moldova începând cu 2000 este prea lentă pentru a garanta o convergenţă cât de cât vizibilă şi rapidă în termeni istorici faţă de nivelul mediu de venituri european. Persistenţa decalajului de dezvoltare economică contribuie la risipirea resurselor umane prin emigrare şi sărăcire, degradarea structurilor sociale şi subminarea fundamentelor economice şi sociale ale statului moldovenesc.
Obiectivul AMN: Pentru a recupera decalajele faţă de nivelul mediu de venituri european, guvernul AMN va crea condiţiile necesare pentru accelerarea creşterii economice în anii 2009-2013 şi ulterior.
Indicatorul de progres: asigurarea dublării PIB în perioada 2009-2013 printr-o creştere economică medie de 12- 15% anual.
5. Majorare a productivităţii şi a remunerării muncii
Problema: Salariile mici sunt rezultatul productivităţii joase a muncii şi, în ultimă instanţă, sunt factorul determinant al exodului forţei de muncă din Republica Moldova şi al unui nivel de trai sub aşteptările şi necesităţile cetăţenilor.
Obiectivul AMN: Asigurarea condiţiilor necesare pentru creşterea graduală şi durabilă a productivităţii muncii şi a salariului mediu pe economie în vederea convergenţei către nivelul de venituri specific ţărilor central-europene.
Indicatorul de progres: Atingerea nivelului mediu de salarizare de 500 euro până în 2013 şi triplarea productivităţii muncii, de la 2500 euro din Produsul Intern Brut pe o persoană ocupată în economie în 2007 la 7500 euro în 2013.
6. Eradicare durabilă a sărăciei
Problema: Contrar datelor statistice triumfaliste, sărăcia în Republica Moldova rămâne un fenomen de masă. Circa 60% din populaţia din mediul urban trăieşte din venituri sub pragul minimului de existenţă, iar în mediul rural circa 70% din populaţie au venituri mai mici decât minimul de existenţă calculat pentru acest mediu de reşedinţă. Conform unor date, circa 10% din populaţie suferă de sărăcie alimentară, adică nu dispune de mijloacele necesare nici pentru a-şi asigura minimul zilnic de calorii.
Obiectivul AMN: Scăderea substanţială şi permanentă a sărăciei prin crearea unor noi oportunităţi economice noi, în special, în mediul rural şi eradicarea sărăciei alimentare, începând cu copiii.
Indicatorul de progres: Garantarea nivelului de venituri personale nu mai jos de pragul minimului de existenţă şi eliminarea malnutriţiei ca fenomen social.
7. Investiţii străine directe pentru recuperarea decalajelor tehnologice
Problemă: Recuperarea decalajelor în dezvoltarea economică şi tehnologică faţă de ţările UE implică investiţii în majorarea şi diversificarea capacităţilor de producţie la un nivel mult mai înalt decât cel realizat până în prezent. În pofida creşterii investiţiilor interne, deficitul de resurse investiţionale poate fi acoperit numai din investiţii străine directe. Valoarea acestor investiţii pentru economie rezidă nu doar în finanţarea necesităţilor de capital, dar şi în facilitarea transferului tehnologic şi know-how managerial.
Obiectivul AMN: Accelerarea influxului de investiţii străine directe în economia moldovenească.
Indicatorul de progres: asigurarea plasării în economia moldovenească a unui volum de investiţi străine directe de1,5- 2 miliarde euro anual.
8. Suport guvernamental pentru crearea noilor locuri de muncă
Problema: Tendinţele instalate pe piaţa muncii ca urmare a eşecurilor guvernării comuniste din ultimii 8 ani sunt atât de puternice încât există riscul real ca până în 2013 Republica Moldova să piardă aproape 160 de mii de locuri de muncă. Aceasta se va produce din cauza lichidării locurilor de muncă în agricultură, unde numărul de persoane ocupate poate să se reducă de la cele 400 mii în 2007 la 130 mii în 2013 şi care numai parţial va fi compensat de oportunităţile în alte sectoare economice. Este evident că dacă nu vor apărea oportunităţi economice atractive în ţară există riscul real ca cetăţeni eliberaţi să emigreze.
Obiectiv AMN: Crearea condiţiilor necesare pentru deschiderea noilor locuri de muncă în sectorul privat în vederea angajării a circa 80 mii de şomeri din prezent şi pentru a realoca în alte sectoare cei 170 mii de oameni care se vor elibera în urma închiderii locurilor de muncă în agricultură în perioada 2008-2013.
Indicator de progres: generarea a 250 mii de noi locuri de muncă în perioada 2009-2013.
9. Cadru macroeconomic previzibil
Problema: Factorul principal care împiedică economisirea veniturilor şi transformarea economiilor în investiţii este rata înaltă a inflaţiei caracteristică pentru mediul macroeconomic al Republicii Moldova. Acest fenomen este atât de natură monetară, provocat de influxul puternic de resurse financiare destinate consumului, cât şi de natură nemonetară, în special determinat de politica de tarife şi preţuri nejudicioasă şi de competitivitatea generală redusă a economiei moldoveneşti. Totodată, subdezvoltarea pieţei de capital este una din cauzele latente ale inflaţiei, deoarece piaţa nu este efectivă în transformarea economiilor populaţiei în investiţii productive.
Obiectivul AMN: Moderarea presiunilor inflaţioniste în economie în vederea asigurării unui cadru macroeconomic tot mai previzibil şi mai stabil.
Indicatorul de progres: Reducerea graduală a indicelui preţurilor de consum de la nivelul aşteptat de 15% în 2008 la 7% în 2013.
10. Politică fiscală pentru eliminarea economiei subterane
Problema: În pofida unor reduceri moderate a impozitelor, povara fiscală rămâne un obstacol greu de depăşit în dezvoltarea businessului, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, şi care se manifestă nu doar prin costuri fiscale înalte, dar şi prin costuri mari de administrare a sistemului fiscal şi inechitate fiscală.
Obiectiv AMN: Reducerea poverii fiscale şi simplificarea administrării şi procedurilor fiscale pentru descătuşarea potenţialului sectorului privat moldovenesc, îmbunătăţirea climatului investiţional al ţării, reducerea costurilor de tranzacţie şi încurajarea legalizării activităţilor economice neoficiale.
Indicator de progres: scăderea ponderii veniturilor fiscale de la 34% din PIB în 2007 la 30% în 2013.
11. Politici industriale orientate spre inovaţii şi concurenţă
Problema: În Republica Moldova politica industrială se bazează pe stimularea unor ramuri şi întreprinderi „prioritare" şi nu pe stimularea inovaţiilor industriale, indiferent de ramura sau sectorul de unde ele provin. Aceasta abordare inevitabil afectează concurenţa onestă şi generează costuri pentru companiile care nu fac parte din sectoarele favorizate. Totodată, atitudinea guvernului nu este favorabilă constituirii şi dezvoltării companiilor şi atragerii investiţiilor locale şi străine.
Obiectivul AMN: Relaţiile guvern – business trebuie să fie eliberate de orice conotaţie politică, guvernul AMN urmând să renunţe la tutelarea unor întreprinderi sau ramuri şi să adopte un comportament echidistant şi imparţial în raport cu companiile, indiferent de ramura de activitate sau forma de proprietate, ceea ce va rezulta într-o activitate inovaţională mult mai intensă.
Indicatori de progres: Majorarea cotei exporturilor tehnologic-intensive de la 3,5% în 2007 la 10,0% din total exporturi în 2009 şi micşorarea deficitului comercial de la - 52% din PIB în 2007 la -20% din PIB în 2013.
12. Climat de afaceri prietenos
Problema: Sub guvernarea comunistă climatul de afaceri moldovenesc a devenit un factor penalizator pentru iniţiativa privată.
Obiectivul AMN: Simplificarea regulilor de înregistrare, licenţiere, autorizare şi lichidare a afacerii până la un set minimal de proceduri necesare pentru garantarea caracterului legal al activităţii economice şi onorării obligaţiilor fiscale aferente.
Indicator de progres: asigurarea eliberării certificatelor de înregistrare, licenţelor şi autorizaţiilor în maximum 5 zile; dacă la expirarea acestui termen documentul nu este eliberat, antreprenorul poate considera că are aprobarea tacită a autorităţilor pentru desfăşurarea activităţii.
13. Dezvoltare rurală şi regională, mai mult decât dezvoltare agrară
Problema: Agricultura şi spaţiul rural moldovenesc în ansamblu au rămas în afară procesului de modernizare, drept urmare sectorul agricol nu valorifică potenţialul natural enorm pe care îl are, nu este competitiv şi este expus unor riscuri climaterice majore. Cauzele acestei situaţii sunt greşelile de politică agricolă admise de guvernarea comunistă, investiţiile insuficiente în dezvoltarea bazei de producţie şi a infrastructurii rurale în general şi preluarea lentă a tehnologiilor agricole moderne.
Obiectivul AMN: Intensificarea creşterii economiei rurale, sporirea atractivităţii satului ca mediu de trai şi reducerea ritmurilor emigraţiei forţei de muncă.
Indicatorul de progres: reducerea decalajului de venituri ale locuitorilor rurali de la 60% din venitul mediu al locuitorilor urbani în 2007 până la 85% în 2013 şi majorarea ponderii veniturilor obţinute în formă monetară de locuitorii rurali, de la 70% din total venituri în 2007 la 85% în 2013.
14. Triplu E: Economie Energetic Eficientă
Problema: Republica Moldova rămâne o ţară expusă unor riscuri majore care provin de pe pieţele resurselor energetice. Vulnerabilităţile sunt provocate de factorii de monopol extern, lipsa progresului în valorificarea resurselor energetice proprii şi utilizarea ineficientă a energiei.
Obiectivul AMN: Diversificarea furnizorilor externi de energie şi maximizarea veniturilor derivate din tranzitul energiei, valorificarea resurselor energetice proprii, conservarea şi utilizarea eficientă a energiei.
Indicator de progres: reducerea până în 2013 cu 50% a consumului specific de energie pentru a produce o unitate de PIB şi sporirea ponderii energiei provenite din resurse regenerabile de la 3% în 2007 la 15% în 2013.
15. Sistem de transporturi şi telecomunicaţii, ce ne va integra în economia mondială
Problema: Din cauza închiderii sale terestre, problemei transnistrene nesoluţionate şi unui sistem defunct de transport terestru, aerian şi naval, Republica Moldova rămâne o ţară izolată de procesele de integrare economică regională. În acelaşi timp, Republica Moldova nu utilizează plenar avantajele sale comparative pentru dezvoltarea telecomunicaţiilor internaţionale.
Obiectivul AMN: Edificarea unui sistem de transport terestru, aerian şi fluvial-maritim şi de telecomunicaţii care va asigura o deschidere reală a economiei moldoveneşti către furnizorii şi clienţii din exterior şi va antrena o dezvoltare rapidă a serviciilor.
Indicator de progres: majorarea ponderii sectorului transportului şi telecomunicaţiilor de la 12,9% în 2007 la 14,5% din PIB în 2013.
16. O naţiune sănătoasă şi puternică
Problema: Indicatorii ce caracterizează nivelul sănătăţii de sănătate a naţiunii au degradat în ultimii ani, iar sistemul de ocrotire a sănătăţii, în pofida reformelor prin care a trecut, nu este în stare să ofere servicii medicale calitative solicitate de populaţie la toate etapele acordării lor eficiente şi adaptate la necesităţile beneficiarilor. Cauzele majore a situaţiei create ţin atât de lipsa unei responsabilităţi individuale adecvate faţă de propria sănătate, cât şi de managementul insuficient al întregului sistem de sănătate publică, inclusiv la nivelul instituţiilor medico-sanitare publice prestatoare de servicii medicale instituţiilor prestatoare de servicii şi a întregului sistem de asigurare a sănătăţii.
Obiectivul AMN: Reducerea morbidităţii şi mortalităţii populaţie cauzate de maladiile cardiovasculare, oncologice, traume şi intoxicaţii, prin înlăturarea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei, pe termen scurt, şi prin fortificarea, modernizarea sistemului de sănătate publică pe termen lung prin înlăturarea factorilor de risc pentru sănătate, pe termen scurt, şi prin fortificarea sistemului de protecţie a sănătăţii, pe termen lung.
Indicator de progres: Diminuarea nivelului mortalităţii generale de la 12,0 la o mie de locuitori în 2007, până la 10,0 la o mie de locuitori în 2013.
17. O ţară întinerită
Problema: Sporul natural al populaţiei din Republica Moldova este negativ. Pe lângă rata înaltă de mortalitate, o altă cauză majoră este rata joasă şi în continuă scădere a natalităţii.
Obiectivul AMN: Stimularea natalităţii prin susţinerea tinerilor familii şi a încurajarea unui comportament reproductiv activ prin instituirea schemei de susţinere a copiilor din familiile sărace prin acordarea unei indemnizaţii în valoare totală de 5000 euro, alocată în câteva tranşe până la absolvirea gimnaziului..
Indicatorul de progres: majorarea ratei natalităţii de la 10,5‰ în 2007 la 11,5‰ în 2013 şi revenirea, astfel, la un spor natural pozitiv (concomitent cu diminuarea nivelului mortalităţii generale de la 12,0 la o mie de locuitori în 2007, până la 10,0 la o mie de locuitori în 2013).
18. O societate solidară
Problema: Astăzi statul nu asigură protecţia socială efectivă a populaţiei din Republica Moldova. Cauzele sunt ţintirea deficientă a îndemnizaţiilor sociale, mărimea mică a îndemnizaţiilor şi pensiilor, lipsa de alternativă în prestarea serviciilor sociale şi riscurile legate de durabilitatea financiară a sistemului actual.
Obiectivul AMN: Alocarea mai bună a resurselor prin ţintirea mai eficientă a beneficiarilor în cadrul unui sistem optimal din punct de vedere a costului economic şi echităţii sociale, majorarea indemnizaţiilor sociale şi pensiilor la un nivel suficient pentru a acoperi minimumul de subzistenţă, asigurarea accesului la servicii de protecţie socială de alternativă ca mijloc de compensare a deficienţelor asistenţei sociale de stat şi consolidarea durabilităţii financiare a sistemului de pensii.
Indicatorul de progres: majorarea pensiei lunare medii de la 50% din minimul de existenţă în 2007 la 100% în 2013 şi de la 20% din salariul mediu pe economie în 2007 la 35% din salariul mediu pe economie în 2013 (175 Euro).
19. Puterea justiţiei în loc de justiţia puterii
Problema: În Republica Moldova nu este asigurat respectul necondiţionat al drepturilor omului şi egalitatea cetăţenilor în faţa justiţiei în general, problemele principale rezidă în neasigurarea caracterului independent al justiţiei şi gradul înalt de imixtiune politică în procesul judiciar. Numai jumătate din deciziile judecătoreşti sunt executate, în timp ce după numărul adresărilor la CEDO la 100 locuitori Moldova a „avansat" pe prima poziţie în Europa. În Republica Moldova guvernarea nu este interesată să promoveze independenţa judecătorilor, necesară întăririi supremaţiei dreptului şi apărării drepturilor şi libertăţilor individuale ale cetăţenilor . Consiliul Suprem al Magistraturii, s-a transformat dintr-un organ constituţional independent de autoadministrare judecătorească cu competenţă de promovarea judecătorilor, într-un grup de simpli alegători care deservesc Preşedintele ţării şi Parlamentul. Deşi formal Procuratura face parte din sistemul judecătoresc, aceasta de fapt a rămas o instituţie de tip sovietic, care nu deserveşte justiţia, ci este folosită de actuala guvernare ca instrument de reprimare a drepturilor omului.
Obiectivul AMN: Constituirea unui sistem de justiţie puternic şi imparţial, capabil să asigure impunerea universală şi plenară a legii. Onorarea unuia din principalele angajamente pe care şi le-a asumat Republica Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei, privind reformarea Procuraturii, ţinând cont de locul şi rolul acestei instituţii de stat într-o societate democratică.
Indicator cantitativ: asigurarea executării a 100% din deciziile definitive a instanţelor judecătoreşti şi reducerea la minimum a numărului de cazuri depuse la CEDO.
20. În Uniunea Europeană fără corupţie
Problema: „Marea corupţie" este adevărata problemă în Republica Moldova, fiind determinată de combinarea unor asemenea factori ca discreţia administrativă, lipsa responsabilităţii în exercitarea funcţiilor publice, absenţa transparenţei în finanţarea partidelor politice şi lipsa controlului asupra finanţelor publice. Cât priveşte „mica corupţie", cu care atât de „eficient" s-a luptat guvernarea comunistă (şi care afectează în special sistemul sănătăţii, educaţiei şi organelor de justiţie), aceasta este nu problema în sine, ci manifestarea unei probleme fundamentale, cea a salarizării proaste în sistemul bugetar.
Obiectivul AMN: Combaterea „marii corupţii" (corupţia administrativă şi politică) prin instituirea controlului adecvat asupra finanţelor publice, instituirea unui sistem de responsabilitate ministerială şi politică şi reducerea posibilităţilor pentru discreţie şi intervenţiile administrative.
Indicator de progres: îmbunătăţirea situaţie Republicii Moldova în raitingul global al corupţiei realizat de Transparency International, de la 2,9 în 2007 la 5,0 în 2013 (nivelul mediu al ţărilor central europene).
21. Guvern mic - Guvern puternic
Problema: Cu actuala sa structură şi modalitate de funcţionare, guvernul este o barieră în calea dezvoltării economice, politice şi sociale a Republicii Moldova. Cauzele esenţiale care determină această stare de lucruri sunt lipsa unei viziuni clare asupra propriului rol în procesul de dezvoltare şi deficienţa acută de resurse umane calificate în contextul creşterii absolute a numărului de funcţionari. Rezultatul este incapacitatea guvernului de a se adapta la provocările şi oportunităţile de dezvoltare care derivă din procesele de dezvoltare globale, regionale şi naţionale.
Obiectivul AMN: Modernizarea guvernului prin revizuirea structurii sale funcţionale şi educarea unui corp de funcţionari publici profesionali, responsabili şi neaserviţi politic.
Indicator de progres: reducerea numărului de ministere la 10 unităţi începând cu 2009 şi reducerea cheltuielilor pentru serviciile de stat cu destinaţie generală de la 5,9% din cheltuielile bugetului public în 2007 la 4,0% în 2013.
I. Ce va conţine Programul de Guvernare AMN?
Saltul Tigrului Est-european" exprimă, printr-o metaforă cunoscută din experienţa altor ţări de succes, viziunea Alianţei „Moldova Noastră" (AMN) asupra modelului dinamic şi energic de dezvoltare pe care trebuie să-l urmeze ţara după alegerile parlamentare din anul 2009.
Făcând acest salt după o lungă perioadă de sărăcie şi deznădejde, Republica Moldova îl va finaliza în calitate de membru cu drepturi depline al marii familii a naţiunilor europene.
Programul va identifica principiile-cheie politicile şi obiectivele de guvernare, pentru care AMN îşi asumă responsabilitatea politică în faţa tuturor cetăţenilor Republicii Moldova şi a partenerilor externi.
Documentul se va structura în mod clară, complex şi concis pe 21 de obiective majore de dezvoltare pe care Republica Moldova trebuie să le urmeze la acest început de secol 21. Scopul major al Programului este ca în 2013, după patru ani de guvernare exercitată de AMN, ţara noastră să devină membru asociat al UE şi să fie capabilă să iniţieze negocierile pentru aderarea deplină la Uniunea Europeană.
II. Unde este Republica Moldova astăzi?
În loc să avanseze cu încredere în viitor, Republica Moldova rămâne o ţară puternic ancorată în trecut. Comparativ cu alte ţări din regiune, după venirea comuniştilor la putere în anul 2001, Republica Moldova a realizat prea puţin pe calea democratizării, dezvoltării economice bazate pe libera iniţiativă, integrării în procesele europene şi regionale de cooperare economică şi politică şi implementării unor politici sociale cu adevărat orientate spre oameni. Perioada guvernării comuniste s-a manifestat printr-o degradare acută a proceselor de modernizare a vieţii politice şi economice, şi ca urmare, printr-o înrăutăţire a condiţiilor de trai şi un exod în masă al compatrioţilor noştri. Încălcarea drepturilor omului, persecutarea opoziţiei politice şi a presei libere, utilizarea instituţiilor statului în lupta politică internă au căpătat caracterul unor fenomene de masă şi permanente. Consecinţele imediate ale acestor derapaje au fost extinderea corupţiei şi sărăciei la scara de calamitate naţională. Astfel, în timp ce alte ţări din regiune au parcurs o perioadă de modernizare impresionantă şi accelerată, Republica Moldova s-a transformat într-o „oază a trecutului", guvernată de un clan al corupţilor şi incompetenţilor, populată de oameni tot mai săraci, disperaţi şi pregătiţi să-şi abandoneze Patria.
III. Unde dorim să aducem Republica Moldova?
Punerea în aplicare a Programului de Guvernare AMN va permite reeditarea fenomenului, care a produs performanţele economice şi tehnologice realizate de „tigrii asiatici" (Hong-Kong, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore), de „tigrul celtic" (Irlanda), de „tigrii carpatici" (România şi Slovacia) şi de „tigrii baltici" (Estonia, Letonia, Lituania). Actualul climat extern, caracterizat prin faptul că investitorii europeni sunt în căutarea noilor oportunităţi productive la frontierele estice ale Uniunii Europene, va fi unul extrem de favorabil pentru ca Republica Moldova - „Tigrul Est-european" - să înfăptuiască un veritabil salt economic, asociat cu modernizarea instituţiilor sale sociale şi politice.
„Saltul Tigrului Est-european" va ţinti următoarele obiective:
1. Educaţie performantă pentru resurse umane competitive
Problema: Din cauza menţinerii presiunilor administrative şi managementului centralizat al sistemului de educaţie, acesta nu este capabil să presteze servicii educaţionale adecvate pentru formarea unor resurse umane competente din punct profesional şi competitive la scară internaţională.
Obiectivul AMN: Acordarea statutului de funcţionar public profesorilor de la toate treptele de învăţământ angajaţi în instituţii publice de învăţământ, sporind în acest fel prestigiul profesiei şi atrăgând în domeniu cadre tinere talentate. Consolidarea unor instituţii educaţionale dotate cu resurse umane calificate, echipate cu tehnologii educaţionale moderne şi integrate în circuitul academic european, pentru a asigura maximizarea rentabilităţii economice şi utilităţii sociale a investiţiilor private şi publice în educaţie, crearea sistemului de educaţie permanentă ca condiţie de valorizare a potenţialului uman şi formarea competenţelor-cheie specifice societăţii bazate pe cunoaştere.
Indicatori de progres: Majorarea productivităţii muncii de la 2500 euro din Produsul Intern Brut pe o persoană ocupată în economie în 2007 la 7500 euro în 2013 şi reducerea şomajului tinerilor de la 14,4% în 2007 la 2-3% în 2013. Trecerea către 2013 a tuturor instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova la sistemul European de educaţie(ca structură şi conţinut).
2. Integrare europeană prin cultură
Problema: În perioada de guvernare comunistă cultura a fost domeniul cel mai ignorat şi mai delăsat. În 2007 pentru acţiuni culturale propriu-zise au fost alocate numai 0,2% din PIB. Ignorarea conştientă a culturii de către guvernarea comunistă a avut drept scor educarea unei societăţi ideologizate, ignorante şi uşor de manipulat. O asemenea societate nici nu poate visa la integrarea europeană, deoarece integrarea europeană pentru o ţară ca Republica Moldova înseamnă în primul rând integrare culturală.
Obiectivul AMN: Educarea unei societăţi citite şi deschise, încurajând participarea cetăţenilor la viaţa culturală şi creând condiţii pentru manifestarea excelenţei şi inovaţiei.
Indicatorul de progres: separarea culturii ca un capitol distinct de finanţare în bugetul public naţional şi majorarea cheltuielilor pentru destinaţii culturale de la 0,2% din PIB în 2007 la 0,8% în 2013.
3. Asociere la Uniunea Europeană pentru aderare
Problema: Politica externă a Republicii Moldova practic a devenit prizoniera unor interese personale şi familiale obscure, nu reflectă interesele naţionale şi nu asigură promovarea intereselor economice şi de securitate a Republicii Moldova. Cauzele acestei situaţii sunt subjugarea politicii externe intereselor partidului comunist şi subminarea procesului de integrarea europeană prin lipsa progresului în implementarea angajamentelor asumate faţă de UE.
Obiectivul AMN: Alinierea politicii externe la interesele naţionale ale Republicii Moldova.
Indicator de progres: Semnarea unui acord de asociere cu UE către 2013.
4. Creştere economică accelerată
Problema: Creşterea Produsului Intern Brut realizată în Republica Moldova începând cu 2000 este prea lentă pentru a garanta o convergenţă cât de cât vizibilă şi rapidă în termeni istorici faţă de nivelul mediu de venituri european. Persistenţa decalajului de dezvoltare economică contribuie la risipirea resurselor umane prin emigrare şi sărăcire, degradarea structurilor sociale şi subminarea fundamentelor economice şi sociale ale statului moldovenesc.
Obiectivul AMN: Pentru a recupera decalajele faţă de nivelul mediu de venituri european, guvernul AMN va crea condiţiile necesare pentru accelerarea creşterii economice în anii 2009-2013 şi ulterior.
Indicatorul de progres: asigurarea dublării PIB în perioada 2009-2013 printr-o creştere economică medie de 12- 15% anual.
5. Majorare a productivităţii şi a remunerării muncii
Problema: Salariile mici sunt rezultatul productivităţii joase a muncii şi, în ultimă instanţă, sunt factorul determinant al exodului forţei de muncă din Republica Moldova şi al unui nivel de trai sub aşteptările şi necesităţile cetăţenilor.
Obiectivul AMN: Asigurarea condiţiilor necesare pentru creşterea graduală şi durabilă a productivităţii muncii şi a salariului mediu pe economie în vederea convergenţei către nivelul de venituri specific ţărilor central-europene.
Indicatorul de progres: Atingerea nivelului mediu de salarizare de 500 euro până în 2013 şi triplarea productivităţii muncii, de la 2500 euro din Produsul Intern Brut pe o persoană ocupată în economie în 2007 la 7500 euro în 2013.
6. Eradicare durabilă a sărăciei
Problema: Contrar datelor statistice triumfaliste, sărăcia în Republica Moldova rămâne un fenomen de masă. Circa 60% din populaţia din mediul urban trăieşte din venituri sub pragul minimului de existenţă, iar în mediul rural circa 70% din populaţie au venituri mai mici decât minimul de existenţă calculat pentru acest mediu de reşedinţă. Conform unor date, circa 10% din populaţie suferă de sărăcie alimentară, adică nu dispune de mijloacele necesare nici pentru a-şi asigura minimul zilnic de calorii.
Obiectivul AMN: Scăderea substanţială şi permanentă a sărăciei prin crearea unor noi oportunităţi economice noi, în special, în mediul rural şi eradicarea sărăciei alimentare, începând cu copiii.
Indicatorul de progres: Garantarea nivelului de venituri personale nu mai jos de pragul minimului de existenţă şi eliminarea malnutriţiei ca fenomen social.
7. Investiţii străine directe pentru recuperarea decalajelor tehnologice
Problemă: Recuperarea decalajelor în dezvoltarea economică şi tehnologică faţă de ţările UE implică investiţii în majorarea şi diversificarea capacităţilor de producţie la un nivel mult mai înalt decât cel realizat până în prezent. În pofida creşterii investiţiilor interne, deficitul de resurse investiţionale poate fi acoperit numai din investiţii străine directe. Valoarea acestor investiţii pentru economie rezidă nu doar în finanţarea necesităţilor de capital, dar şi în facilitarea transferului tehnologic şi know-how managerial.
Obiectivul AMN: Accelerarea influxului de investiţii străine directe în economia moldovenească.
Indicatorul de progres: asigurarea plasării în economia moldovenească a unui volum de investiţi străine directe de1,5- 2 miliarde euro anual.
8. Suport guvernamental pentru crearea noilor locuri de muncă
Problema: Tendinţele instalate pe piaţa muncii ca urmare a eşecurilor guvernării comuniste din ultimii 8 ani sunt atât de puternice încât există riscul real ca până în 2013 Republica Moldova să piardă aproape 160 de mii de locuri de muncă. Aceasta se va produce din cauza lichidării locurilor de muncă în agricultură, unde numărul de persoane ocupate poate să se reducă de la cele 400 mii în 2007 la 130 mii în 2013 şi care numai parţial va fi compensat de oportunităţile în alte sectoare economice. Este evident că dacă nu vor apărea oportunităţi economice atractive în ţară există riscul real ca cetăţeni eliberaţi să emigreze.
Obiectiv AMN: Crearea condiţiilor necesare pentru deschiderea noilor locuri de muncă în sectorul privat în vederea angajării a circa 80 mii de şomeri din prezent şi pentru a realoca în alte sectoare cei 170 mii de oameni care se vor elibera în urma închiderii locurilor de muncă în agricultură în perioada 2008-2013.
Indicator de progres: generarea a 250 mii de noi locuri de muncă în perioada 2009-2013.
9. Cadru macroeconomic previzibil
Problema: Factorul principal care împiedică economisirea veniturilor şi transformarea economiilor în investiţii este rata înaltă a inflaţiei caracteristică pentru mediul macroeconomic al Republicii Moldova. Acest fenomen este atât de natură monetară, provocat de influxul puternic de resurse financiare destinate consumului, cât şi de natură nemonetară, în special determinat de politica de tarife şi preţuri nejudicioasă şi de competitivitatea generală redusă a economiei moldoveneşti. Totodată, subdezvoltarea pieţei de capital este una din cauzele latente ale inflaţiei, deoarece piaţa nu este efectivă în transformarea economiilor populaţiei în investiţii productive.
Obiectivul AMN: Moderarea presiunilor inflaţioniste în economie în vederea asigurării unui cadru macroeconomic tot mai previzibil şi mai stabil.
Indicatorul de progres: Reducerea graduală a indicelui preţurilor de consum de la nivelul aşteptat de 15% în 2008 la 7% în 2013.
10. Politică fiscală pentru eliminarea economiei subterane
Problema: În pofida unor reduceri moderate a impozitelor, povara fiscală rămâne un obstacol greu de depăşit în dezvoltarea businessului, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, şi care se manifestă nu doar prin costuri fiscale înalte, dar şi prin costuri mari de administrare a sistemului fiscal şi inechitate fiscală.
Obiectiv AMN: Reducerea poverii fiscale şi simplificarea administrării şi procedurilor fiscale pentru descătuşarea potenţialului sectorului privat moldovenesc, îmbunătăţirea climatului investiţional al ţării, reducerea costurilor de tranzacţie şi încurajarea legalizării activităţilor economice neoficiale.
Indicator de progres: scăderea ponderii veniturilor fiscale de la 34% din PIB în 2007 la 30% în 2013.
11. Politici industriale orientate spre inovaţii şi concurenţă
Problema: În Republica Moldova politica industrială se bazează pe stimularea unor ramuri şi întreprinderi „prioritare" şi nu pe stimularea inovaţiilor industriale, indiferent de ramura sau sectorul de unde ele provin. Aceasta abordare inevitabil afectează concurenţa onestă şi generează costuri pentru companiile care nu fac parte din sectoarele favorizate. Totodată, atitudinea guvernului nu este favorabilă constituirii şi dezvoltării companiilor şi atragerii investiţiilor locale şi străine.
Obiectivul AMN: Relaţiile guvern – business trebuie să fie eliberate de orice conotaţie politică, guvernul AMN urmând să renunţe la tutelarea unor întreprinderi sau ramuri şi să adopte un comportament echidistant şi imparţial în raport cu companiile, indiferent de ramura de activitate sau forma de proprietate, ceea ce va rezulta într-o activitate inovaţională mult mai intensă.
Indicatori de progres: Majorarea cotei exporturilor tehnologic-intensive de la 3,5% în 2007 la 10,0% din total exporturi în 2009 şi micşorarea deficitului comercial de la - 52% din PIB în 2007 la -20% din PIB în 2013.
12. Climat de afaceri prietenos
Problema: Sub guvernarea comunistă climatul de afaceri moldovenesc a devenit un factor penalizator pentru iniţiativa privată.
Obiectivul AMN: Simplificarea regulilor de înregistrare, licenţiere, autorizare şi lichidare a afacerii până la un set minimal de proceduri necesare pentru garantarea caracterului legal al activităţii economice şi onorării obligaţiilor fiscale aferente.
Indicator de progres: asigurarea eliberării certificatelor de înregistrare, licenţelor şi autorizaţiilor în maximum 5 zile; dacă la expirarea acestui termen documentul nu este eliberat, antreprenorul poate considera că are aprobarea tacită a autorităţilor pentru desfăşurarea activităţii.
13. Dezvoltare rurală şi regională, mai mult decât dezvoltare agrară
Problema: Agricultura şi spaţiul rural moldovenesc în ansamblu au rămas în afară procesului de modernizare, drept urmare sectorul agricol nu valorifică potenţialul natural enorm pe care îl are, nu este competitiv şi este expus unor riscuri climaterice majore. Cauzele acestei situaţii sunt greşelile de politică agricolă admise de guvernarea comunistă, investiţiile insuficiente în dezvoltarea bazei de producţie şi a infrastructurii rurale în general şi preluarea lentă a tehnologiilor agricole moderne.
Obiectivul AMN: Intensificarea creşterii economiei rurale, sporirea atractivităţii satului ca mediu de trai şi reducerea ritmurilor emigraţiei forţei de muncă.
Indicatorul de progres: reducerea decalajului de venituri ale locuitorilor rurali de la 60% din venitul mediu al locuitorilor urbani în 2007 până la 85% în 2013 şi majorarea ponderii veniturilor obţinute în formă monetară de locuitorii rurali, de la 70% din total venituri în 2007 la 85% în 2013.
14. Triplu E: Economie Energetic Eficientă
Problema: Republica Moldova rămâne o ţară expusă unor riscuri majore care provin de pe pieţele resurselor energetice. Vulnerabilităţile sunt provocate de factorii de monopol extern, lipsa progresului în valorificarea resurselor energetice proprii şi utilizarea ineficientă a energiei.
Obiectivul AMN: Diversificarea furnizorilor externi de energie şi maximizarea veniturilor derivate din tranzitul energiei, valorificarea resurselor energetice proprii, conservarea şi utilizarea eficientă a energiei.
Indicator de progres: reducerea până în 2013 cu 50% a consumului specific de energie pentru a produce o unitate de PIB şi sporirea ponderii energiei provenite din resurse regenerabile de la 3% în 2007 la 15% în 2013.
15. Sistem de transporturi şi telecomunicaţii, ce ne va integra în economia mondială
Problema: Din cauza închiderii sale terestre, problemei transnistrene nesoluţionate şi unui sistem defunct de transport terestru, aerian şi naval, Republica Moldova rămâne o ţară izolată de procesele de integrare economică regională. În acelaşi timp, Republica Moldova nu utilizează plenar avantajele sale comparative pentru dezvoltarea telecomunicaţiilor internaţionale.
Obiectivul AMN: Edificarea unui sistem de transport terestru, aerian şi fluvial-maritim şi de telecomunicaţii care va asigura o deschidere reală a economiei moldoveneşti către furnizorii şi clienţii din exterior şi va antrena o dezvoltare rapidă a serviciilor.
Indicator de progres: majorarea ponderii sectorului transportului şi telecomunicaţiilor de la 12,9% în 2007 la 14,5% din PIB în 2013.
16. O naţiune sănătoasă şi puternică
Problema: Indicatorii ce caracterizează nivelul sănătăţii de sănătate a naţiunii au degradat în ultimii ani, iar sistemul de ocrotire a sănătăţii, în pofida reformelor prin care a trecut, nu este în stare să ofere servicii medicale calitative solicitate de populaţie la toate etapele acordării lor eficiente şi adaptate la necesităţile beneficiarilor. Cauzele majore a situaţiei create ţin atât de lipsa unei responsabilităţi individuale adecvate faţă de propria sănătate, cât şi de managementul insuficient al întregului sistem de sănătate publică, inclusiv la nivelul instituţiilor medico-sanitare publice prestatoare de servicii medicale instituţiilor prestatoare de servicii şi a întregului sistem de asigurare a sănătăţii.
Obiectivul AMN: Reducerea morbidităţii şi mortalităţii populaţie cauzate de maladiile cardiovasculare, oncologice, traume şi intoxicaţii, prin înlăturarea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei, pe termen scurt, şi prin fortificarea, modernizarea sistemului de sănătate publică pe termen lung prin înlăturarea factorilor de risc pentru sănătate, pe termen scurt, şi prin fortificarea sistemului de protecţie a sănătăţii, pe termen lung.
Indicator de progres: Diminuarea nivelului mortalităţii generale de la 12,0 la o mie de locuitori în 2007, până la 10,0 la o mie de locuitori în 2013.
17. O ţară întinerită
Problema: Sporul natural al populaţiei din Republica Moldova este negativ. Pe lângă rata înaltă de mortalitate, o altă cauză majoră este rata joasă şi în continuă scădere a natalităţii.
Obiectivul AMN: Stimularea natalităţii prin susţinerea tinerilor familii şi a încurajarea unui comportament reproductiv activ prin instituirea schemei de susţinere a copiilor din familiile sărace prin acordarea unei indemnizaţii în valoare totală de 5000 euro, alocată în câteva tranşe până la absolvirea gimnaziului..
Indicatorul de progres: majorarea ratei natalităţii de la 10,5‰ în 2007 la 11,5‰ în 2013 şi revenirea, astfel, la un spor natural pozitiv (concomitent cu diminuarea nivelului mortalităţii generale de la 12,0 la o mie de locuitori în 2007, până la 10,0 la o mie de locuitori în 2013).
18. O societate solidară
Problema: Astăzi statul nu asigură protecţia socială efectivă a populaţiei din Republica Moldova. Cauzele sunt ţintirea deficientă a îndemnizaţiilor sociale, mărimea mică a îndemnizaţiilor şi pensiilor, lipsa de alternativă în prestarea serviciilor sociale şi riscurile legate de durabilitatea financiară a sistemului actual.
Obiectivul AMN: Alocarea mai bună a resurselor prin ţintirea mai eficientă a beneficiarilor în cadrul unui sistem optimal din punct de vedere a costului economic şi echităţii sociale, majorarea indemnizaţiilor sociale şi pensiilor la un nivel suficient pentru a acoperi minimumul de subzistenţă, asigurarea accesului la servicii de protecţie socială de alternativă ca mijloc de compensare a deficienţelor asistenţei sociale de stat şi consolidarea durabilităţii financiare a sistemului de pensii.
Indicatorul de progres: majorarea pensiei lunare medii de la 50% din minimul de existenţă în 2007 la 100% în 2013 şi de la 20% din salariul mediu pe economie în 2007 la 35% din salariul mediu pe economie în 2013 (175 Euro).
19. Puterea justiţiei în loc de justiţia puterii
Problema: În Republica Moldova nu este asigurat respectul necondiţionat al drepturilor omului şi egalitatea cetăţenilor în faţa justiţiei în general, problemele principale rezidă în neasigurarea caracterului independent al justiţiei şi gradul înalt de imixtiune politică în procesul judiciar. Numai jumătate din deciziile judecătoreşti sunt executate, în timp ce după numărul adresărilor la CEDO la 100 locuitori Moldova a „avansat" pe prima poziţie în Europa. În Republica Moldova guvernarea nu este interesată să promoveze independenţa judecătorilor, necesară întăririi supremaţiei dreptului şi apărării drepturilor şi libertăţilor individuale ale cetăţenilor . Consiliul Suprem al Magistraturii, s-a transformat dintr-un organ constituţional independent de autoadministrare judecătorească cu competenţă de promovarea judecătorilor, într-un grup de simpli alegători care deservesc Preşedintele ţării şi Parlamentul. Deşi formal Procuratura face parte din sistemul judecătoresc, aceasta de fapt a rămas o instituţie de tip sovietic, care nu deserveşte justiţia, ci este folosită de actuala guvernare ca instrument de reprimare a drepturilor omului.
Obiectivul AMN: Constituirea unui sistem de justiţie puternic şi imparţial, capabil să asigure impunerea universală şi plenară a legii. Onorarea unuia din principalele angajamente pe care şi le-a asumat Republica Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei, privind reformarea Procuraturii, ţinând cont de locul şi rolul acestei instituţii de stat într-o societate democratică.
Indicator cantitativ: asigurarea executării a 100% din deciziile definitive a instanţelor judecătoreşti şi reducerea la minimum a numărului de cazuri depuse la CEDO.
20. În Uniunea Europeană fără corupţie
Problema: „Marea corupţie" este adevărata problemă în Republica Moldova, fiind determinată de combinarea unor asemenea factori ca discreţia administrativă, lipsa responsabilităţii în exercitarea funcţiilor publice, absenţa transparenţei în finanţarea partidelor politice şi lipsa controlului asupra finanţelor publice. Cât priveşte „mica corupţie", cu care atât de „eficient" s-a luptat guvernarea comunistă (şi care afectează în special sistemul sănătăţii, educaţiei şi organelor de justiţie), aceasta este nu problema în sine, ci manifestarea unei probleme fundamentale, cea a salarizării proaste în sistemul bugetar.
Obiectivul AMN: Combaterea „marii corupţii" (corupţia administrativă şi politică) prin instituirea controlului adecvat asupra finanţelor publice, instituirea unui sistem de responsabilitate ministerială şi politică şi reducerea posibilităţilor pentru discreţie şi intervenţiile administrative.
Indicator de progres: îmbunătăţirea situaţie Republicii Moldova în raitingul global al corupţiei realizat de Transparency International, de la 2,9 în 2007 la 5,0 în 2013 (nivelul mediu al ţărilor central europene).
21. Guvern mic - Guvern puternic
Problema: Cu actuala sa structură şi modalitate de funcţionare, guvernul este o barieră în calea dezvoltării economice, politice şi sociale a Republicii Moldova. Cauzele esenţiale care determină această stare de lucruri sunt lipsa unei viziuni clare asupra propriului rol în procesul de dezvoltare şi deficienţa acută de resurse umane calificate în contextul creşterii absolute a numărului de funcţionari. Rezultatul este incapacitatea guvernului de a se adapta la provocările şi oportunităţile de dezvoltare care derivă din procesele de dezvoltare globale, regionale şi naţionale.
Obiectivul AMN: Modernizarea guvernului prin revizuirea structurii sale funcţionale şi educarea unui corp de funcţionari publici profesionali, responsabili şi neaserviţi politic.
Indicator de progres: reducerea numărului de ministere la 10 unităţi începând cu 2009 şi reducerea cheltuielilor pentru serviciile de stat cu destinaţie generală de la 5,9% din cheltuielile bugetului public în 2007 la 4,0% în 2013.
Метки: Programul, Guvernare, Moldova, Integrare europeana, remunerarea muncii, Investitii straine, macroeconomic, economiei
В этой группе, возможно, есть записи, доступные только её участникам.
Чтобы их читать, Вам нужно вступить в группу
Чтобы их читать, Вам нужно вступить в группу
